Avantaj F

F de la … Fericire. Există opinii conform cărora cuvântul vine de la termenul folosit de Aristotel: “eudaimonia” – “înflorire umană“.

Avantajul Fericirii – este numele unei cărți scrise de Swhan Achor după cursul cu același nume pe care l-a ținut la Harvard.

Am citit această carte în urmă cu doi ani, însă fac și în prezent referire la ea cât de des pot (atât la cursurile pe care le țin despre Leadership cât și în sesiunile de coaching 1:1). De ceva vreme îmi pun în minte să povestesc pe blog despre carte.

Această carte vorbește despre notiunea de psihologia pozitivă, care se referă la studiul a ceea ce îi face pe oameni să performeze, să fie plini de energie, să exceleze și nu se concentrează pe a-i face pe oamenii cu probleme să vină mai aproape de normalitate, prin a-i “repara” (cum se concentreaza ramura clasică a psihologiei).

Abordarea tipică pentru a înțelege comportamentul uman a fost intotdeauna căutarea comportamentului mediu sau al rezultatelor medii. – Cât de repede învață copilul mediu să citească la școală? – atunci vom ignora copiii care învață să citească mai repede sau mai lent decât media și vom forma o clasă de copii medii. Aceasta este prima greșeală pe care o fac psihologii tradiționali. Dacă studiem media, vom rămâne la nivel mediu. (…) oricât de valoroasă ar fi această muncă, ea reprezintă doar jumătate din imagine. Poți vindeca pe cineva de depresie fără ca acea persoană sa fie fericită. Poți vindeca anxietatea cuiva fără să-l înveți să fie optimist. (…) Dacă încerci doar să diminuezi răul, vei reuși să ajungi la medie, dar vei rata în întregime ocazia de a depăși media.

Cartea abundă în studii și cercetări care demonstreaza că performanța crește atunci când ne aflăm într-o stare de fericire, și nu în stare neutră: de la experimente și studii legate de doctori, la studenți și angajați … toți au rezultate mai bune atunci când se află într-o stare pozitivă.

Creierul nostru este programat să aibă cele mai bune performanțe când se află într-o stare pozitivă – nu când este într-o stare negativă sau neutră. (…) Emoțiile pozitive determină eliberarea de dopamină și serotonină, doi hormoni care ne fac să ne simțim bine dar în același timp stimulează centrii de învățare din creier, ne ajută să învățăm informații noi , să le menținem mai mult timp în memorie și ajută la regăsirea lor mai rapidă când avem nevoie de ele.”

 

De ce un profesor la Harvard ar scrie o carte despre fericire? Cum i-a venit o asemenea idee? Nu sunt toti studenții de acolo foarte fericiți? Nu ar trebui să fie fericiți? Doar sunt printre cei mai inteligenți tineri din lume

Așa cum a descoperit în primul an când a predat acest curs (1000 de studenți erau în sală), “(…) am început să înțelegem repede că acești studenți erau acolo pentru că erau flămânzi. Flămânzi să fie mai fericiți, nu cândva în viitor – ci imediat, în prezent.

Conforn studiului, la Harvard sunt cei mai mulți studenți depresivi – pentru că toți sunt obișnuiți cu performanța, cu rezultatele cele mai bune, cu a fi printre primii 1% din mediul lor; totuși, afirmă autorul plin de umor faptul că 99% din ei descoperă ca nu pot fi printre primii 1%.

 

Cu atâtea presiuni exercitate asupra lor pentru a obține rezultate excelente, nu e deloc surpinzător că acești tineri se prabușesc. (…) Au învățaț să stăpânească formule matematice și chimice, au citit cărți minunate, au învățat despre istoria lumii, vorbesc fluent mai multe limbi stăine, dar nimeni nu i-a învățat niciodată, într-o formă oficială, cum să-și maximizeze potențialul creierului și cum să găsească sens și fericire în viață. (…) În goana lor după realizări maxime, s-au izolat de colegii lor și de cei iubiți și, astfel, și-au compromis sistemele de sprijin de care aveau mare nevoie.

Prin comparație, autorul povestește despre o școlă pe care a vizitat-o în Africa de Sud, la Soweto, unde elevii erau chiar încântați, fericiți să facă teme de casă, pentru că ei văd școala ca pe un privilegiu, privilegiu pe care mulți dintre părinții lor nu l-au avut.

Shawn Achor povestește de asemenea despre capcana de a lega fericirea și succesul de rezultate. Pentru că, chiar în cazul bun în care obținem acele rezultate, reperele pentru succes sunt impinse mai departe și odară cu ele și fericirea.

Și atunci … ce e de făcut?

Psihologia pozitivă vorbește despre nevoia de a schimba lentilele prin care privim situația în care ne aflăm: este vorba despre cum să ne cultivăm acea stare de spirit și comportamentele care au fost dovedite empiric a fi benefice pentru impulsionarea succesului și a împlinirii personale. Este o etică a muncii. Fericirea NU este convingerea că nu avem nevoie să ne schimbăm, ci înțelegerea faptului că ne putem schimba.

Bine, bine: dar cum putem pune în practică?

Autorul propune câteva activități mai simple și mai usor de îndeplinit decât par la prima vedere:

1) A) Scrie în fiecare zi, timp de o săptămână,  trei lucruri bune care ți s-au întâmplat. Astfel îți îmbunătățești capacitatea de a scana lumea din jurul tău pentru a găsi lucruri pozitive. Lucrurile pozitive nu trebuie să fie profunde sau complicate, ci doar precise (ex: schimbare culoarii părului).

(o altervativă este varianta B)

B) Scrie într-un jurnal o descriere a unei experiențe pozitive de trei ori pe săptămână.

2) Găsește ceva plăcut în viitor la care să te gândești. Partea cea mai plăcută a unei activități este anticiparea. Dacă nu-ți poți lua vacanță imediat și nici măcar să-ți petreci o seară în oraș, notează-ți o dată în calendar când le vei face și când ai nevoie de schimbarea stării,  amintește-ți ce ți-ai planificat să faci.

Aici îmi amintesc de ceea ce a răspuns Julia Louis-Dreyfus într-un interviu, la întrebarea ce o face fericită. Atunci a răspuns că mama ei a învățat-o de mică întotdeauna să își găsească ceva ce să aștepte cu nerăbdare. Ceva, oricât de mic.

3) Acte conștiente de bunătate. Poți să alegi o zi a săptămânii în care să te angajezi să faci cinci fapte bune. Nu trebuie să fie gesturi importante (ex: Shawn platește taxa de autostradă cuiva din spatele său).

4) Mișcarea fizică eliberează endorfinele, care crează starea de euforie. De asemenea ajută la îmbunătățirea motivației și a senzației că deținem controlul, reducerea stresului și a anxietății.

5) Cheltuiește bani dar nu pentru a cumpăra bunuri (pentru că sentimentele pozitive obținute prin obiecte materiale sunt dezamăgitor de trecătoare), ci pentru a crea experiențe, mai ales împreună cu alți oameni; aceste experiențe produc emoții pozitive care sunt mai durabile și au mai mult sens.

 

Întrebarile clasice acum ar fi: pe o scară de la 1:10, cât de fericiți sunteți? Ce puteți aplica pentru a vă bucura mai mult de ce vi se întâmplă?

 

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>