20150411_102635

Despre Fericire

Ca în fiecare an, petrecem Paștele și Crăciunul acasă la părinți. Avem avantajul că amândoi suntem din același oraș și cu o singură vizită vedem ambele familii. Așa că azi, ca de obicei, am plecat spre Târnăveni, orașul nostru natal.

Ne-am sunat părinții să le spunem că urmează să pornim la drum și apoi Cristi pune muzică (printre altele, el este responsabilul cu muzica și filmele în familie). Cu câteva zile înainte, făcusem o plimbare nocturnă în Poiana Brașov pe acordurile ultimului album al Laney del Ray … care se potrivește foarte bine acelui moment din zi. Nu m-ar fi deranjat la acea oră târzie să mergem până în București și să venim înapoi, așa atmosferă frumoasă aveam.

Mi-a rămas gândul la acele melodii și azi îl întreb  “Ascultăm din nou Lana del Ray, așa-i?” însă el îmi răspunde “Nuuu, acum merge altceva … niște selecții faine! Ai încredere în mine!”.   Știe el ce știe :) … la muzică și filme nu prea am răbdare să experimentez; trebuie să-mi placă din prima.

Și așa a început călătoria de aproape 3 ore pănă la cei dragi din inima Ardealului. Trebuie să spun că fiecare drum pe care îl facem e ca un nou univers, avem de povestit câte-n lună și-n stele. Și pentru că Cristi are mai multe pasiuni, care se întrepătrund frumos cu cele ale mele, fiecare călătorie e o surpriză. Oare despre ce vom vorbi, oare ce lucruri noi voi afla?

Pentru azi a pus muzică preponderent frațuzească și deși interesul lui crescut pentru istoria și cultura Franței durează de aproape doi ani (iar când el devine interesat de ceva, acel ceva se transformă încet încet în pasiune),  îmi dau seama că nu știu exact cum și când a început curiozitatea lui în acest sens, care a fost momentul 0.

Așa aflu că, pe acordurile lui Zaz a început totul;  îmi povestește că exact albumul ei (pe care l-a ascultat de nenumărate ori în Brussels) l-a făcut curios și de acolo a început un nou capitol: căutarea altor artiști francezi, istoria Franței, cititul autorilor francezi sau al celor care au scris despre Franța și în special despre Paris, filme franțuzești, planificarea vacantelor în Franța și … nu în ultimul rând învățarea limbii franceze.

Și uite așa trec repede cele aproape 3 ore, el povestindu-mi despre Franța, despre artiștii ale căror melodii le ascultam și pe care le fredonam din când în când sau discutând despre vacanța pe care o vom avea în mai puțin de o lună … unde altundeva decât în Paris.

“Aux Champs-Elysées, aux Champs-Elysées
Au soleil, sous la pluie, à midi ou à minuit
Il y a tout ce que vous voulez aux Champs-Elysées …”

     Sunt secunde când gândul îmi zboară la toate momentele frumoase pe care le vom avea legate de această  preocupare a lui Cristi, despre impactul pe care interesul lui îl are și va continua să-l aibă nu doar asupra mea dar și asupra celor din jurul nostru, câte prietenii vom lega pe baza acestui subiect … și multe, multe altele.

Zâmbesc și revin ….

“Aux Champs-Elysées, aux Champs-Elysées
Au soleil, sous la pluie, à midi ou à minuit
Il y a tout ce que vous voulez aux Champs-Elysées …”

Ce n-a reușit să facă școala, a reușit Zaz cu un album. Dacă aș putea, i-aș mulțumi pentru că a creat o infinitate de posibilități!

 

Astfel de momente înseamnă pentru mine fericire! Pentru călătoria de astăzi … și pentru multe altele, îți mulțumesc, Cristi!

Dar e oare neapărat nevoie de un parter de viată pentru a avea astfel de momente? Cred ca le putem avea alături de prieteni, colegi, parinți, frați și chiar cu străini pe care îi întâlnim zi de zi, pentru că tot ce e necesar în a crea momente de fericire este să fim curioși, să avem pasiuni și să-i apreciem pe cei cu care interacționăm.

Zile fericite și liniștite să aveți!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>